Etnografie

Scris de Diia Sam Iul 07, 2012 2:11 am

Femeie in costum
cu fusta

Etnografie Barbat%20in%20costum%20cu%20pieptar%20-%20Comuna%20Vadastrita,%20sfarsitul%20secolului%20XIX

Barbat in costum
cu pieptar

În anul 1969 muzeul din Slatina se îmbogăţea cu o nouă secţie de artă populară care se adăuga secţiei de istorie creată în 1952 şi dezvoltată permanent până atunci.
Noua secţie era rodul colaborării dintre colectivele de cercetători de la Muzeul de Artă Populară al R.S.R. din Bucureşti şi Muzeul de Istorie din Slatina. La înfiinţare secţia de etnografie avea un patrimoniu de 1480 obiecte, patrimoniu care s-a îmbogăţit permanent, ajungând acum, la 33 de ani la înfiinţare, să cifreze 8933 obiecte. Acest patrimoniu etnografic oglindeşte creaţia populară din aproape toate satele şi comunele din judeţul Olt, teritoriu pe care se întâlnesc trei zone etnografice: Olt, Romanaţi şi Câmpia Boianului.
Se cunoaşte faptul că foarte rar toate genurile artei populare ating într-o zonă etnografică aceeaşi valoare artistică şi sunt la fel de răspândite. In judeţul Olt valori artistice întâlnim în mod deosebit în costumul popular, în scoarţele şi ţesăturile de interior, în ceramica populară pe care literatura de specialitate o cunoaşte sub numele de Ceramică de Oboga. Aceste genuri ale artei populare sunt cele care predomină în patrimoniul etnografic al Muzeului Judeţean Olt. Nu au fost neglijate însă nici genurile mai puţin reprezentative pentru judeţul Olt: creaţia artistică în lemn, obiectele de artă populară din fier, piesele legate de obiceiuri (ouăle încondeiate, icoanele de vatră etc.) precum şi piesele legate de meşteşugurile şi ocupaţiile tradiţionale ale zonei.
Colecţia de port popular a secţiei, cuprinde în primul rând un bogat tezaur de marame diafane din borangic (peste 300), piese specifice pentru găteala capului. La această podoabă de bază a costumului popular putem adăuga bijuteriile, lucrate de către meşterii locali din argint şi aramă, lesele din mărgele multicolore şi salbele din monezi diferite.
Cămăşile costumului popular cu ornamente alese în război sau cusute, variază după zonă, vârstă şi ocazie. Poate fi urmărită de asemenea şi evoluţia lor în timp. O altă piesă de bază a costumului popular din judeţul Olt este zăvelca, boşceaua sau catrinţa cum i se spune în limbajul local. în tonalităţi de roşu, adesea cu motive antropomorfe şi zoomorfe, boşcelele din Romanaţi se deosebesc de zăvelcile din nordul judeţului, la care strălucirea fluturilor, a firului metalic şi a mărgelelor multicolore se împletesc armonios cu tonalităţile de albastru (colecţia deţine 560 de astfel de piese).
Costumul bărbătesc este reprezentat prin costumul de vară, cu cămaşe lungă sau scurtă, bogat ornamentată cu "şabace" şi a costumului de iarnă cu pantaloni de dimie cu găitane. în timpul iernii atât bărbaţii cât şi femeile purtau cojoace împodobite îndeosebi cu motive spiralice lucrate de cojocarii din Caracal, Vădastra, Vişina etc. Şi din categoria acestor piese muzeul se mândreşte cu o colecţie destul de bogată (70 de cojoace).
Piesele de ceramică au fost aduse din centrele de olari de pe Valea Olteţului: Corbeni, Româna, Oboga, precum şi din localităţile unde a circulat ceramica unor centre din Vâlcea şi Argeş. Colecţia de ceramică este foarte bine reprezentată în muzeu cifrâd un număr de 2800 obiecte.
Dintre importantele colecţii ce au îmbogăţit patrimoniul etnografic al muzeului menţionăm şi colecţia de scoarţe(covoare, velinţe, macate) la care varietatea ornamentală şi a gamei cromatice duce la realizări artistice majore (colecţia deţine 260 de piese).
La începutul anului 2003 patrimoniul etnografic al Muzeului Judeţean Olt cifrează un număr de 8932 obiecte ce alcătuiesc 56 colecţii care sunt popularizate prin expoziţiile de bază organizate în Slatina, Balş şi Chilia-Făgeţelu, prin numeroasele expoziţii temporare şi prin publicaţiile de specialitate.

Scris de Diia Sam Iul 07, 2012 2:15 am

Scris de Diia Sam Iul 07, 2012 2:17 am

Biserica Dobroleasa

Meşteşuguri populare
Locuitorii judetului Olt sunt continuatorii unor traditii si mestesuguri practicate din cele mai vechi timpuri.

Biserica Gogărel (Topana)

Ansamblul Folcloric Profesionist 'Plaiurile Oltului'

Un mestesug bine cunoscut în judetul Olt este olãritul, apãrut încã din neolitic si care avea sã detinã în zonã o înflorire fãrã seamãn. Astãzi mai sunt în Olt trei centre de olari: Oboga, Romana, Corbeni, care mai lucreazã ceramicã smãltuitã si nesmãltuitã în forme si decoruri diverse. O parte din vase si-au pierdut utilitatea si sunt folosite pentru decor, astfel urcioarele de nuntã cu forme de pãsãri, oameni si animale sau farfuriile întinse decorate cu pomul vietii, motiv specific centrelor de pe Valea Oltetului.
Alte mestesuguri populare bine conservate în judetul Olt sunt: cojocãritul Vãdastra, torsul, cusutul–Priseaca, Curtisoara, Icoana, Cezieni, cioplitul în lemn si os–Câmpia Boianului, pictura popularã pe lemn si sticlã-Corbu, mãsti si cãlus-Osica, feroneria-Brîncoveni.
Portul popular din judetul Olt ocupã în ansamblul costumului românesc un loc aparte prin trãsãturile sale particulare, îmbogãtind repertoriul ornamenticii populare românesti cu motive originale, de o deosebitã valoare plasticã.
Pe ansamblul zonei Olt vom remarca anumite trãsãturi ale portului popular: cãmasa din pânzã albã cusutã cu motive geometrice din arnici, completate cu mãrgele colorate; zãvelci de culoare bleumarin, alese în rãzboi, cu fir metalic sau betealã, sube din dimie albã sau seina (pentru iarnã). Marama din borangic întregeste costumul dându-i o notã de elegantã si un aspect tineresc.
Obiceiurile legate de anumite sãrbãtori din ciclul anual al muncii sau de evenimente deosebite din viata omului, sunt un domeniu important al culturii populare românesti.
Cele mai spectaculoase si mai bine pãstrate obiceiuri sunt cele de iarnã, prilejuind colindul, constituirea cetelor, ursitul de mãritat etc. Obiceiurile de primãvarã marcau diferite etape în desfãsurarea muncilor agricole. În cadrul obiceiurilor de peste an, de Rusalii, în judetul Olt se organizeazã cãlusul, cea mai însemnatã manifestare folcloricã, în care dansul are un rol preponderent.
"Prin costum, traditii si cântece fiecare sat tine sã-si pãstreze aureola specificã" spunea Lucian Blaga fãcând elogiul satului românesc.
Gospodãria tãrãneascã specificã judetului Olt s-a individualizat de-a lungul timpului, în functie de conditiile istorice si social-economice. În judetul nostru au existat admirabile exemplare de case tãrãnesti lucrate cu multã mãiestrie artisticã, adevãrate monumente de arhitecturã în lemn si zidãrie. În partea de sud a judetului mai amintim casa din pãmânt si bordeiul, iar pentru Câmpia Boianului casa din paiantã si bordeiul.

Scris de Continut sponsorizat

Etnografie

Etnografie

Re: Etnografie

Re: Etnografie

Re: Etnografie